vineri, 21 decembrie 2007

Daca vrei sterg tot

E amintirea unui cosmar mediocru..

Aflandu-ma total inadecvat pe cel mai inalt varf al muntilor Vitan va scriu acest consimtamant care ar trebui sa va ramana in cap pana ma razgandesc.

E dimineata cea mai gri dintre vineri si multitudinea de canibali exorcizati de propriul sforait dizolva camera.Cine se trezeste de dimineata .. n-are ce face.Incercam din alte puteri sa mor inferior cuvintelor.Am trasat pe distante echidistante dezvaluri socante cum ca unii dintre noi ne tragem din gunoi.Revoltuia ne da inapoi.

Rima alba e de viitor ca prima laba.

luni, 17 decembrie 2007

O sa iti cada dintii

Cum spunea un prieten "..Bucuresti e un mare spital de boli mintale..", ESTE!
Calatorind dinadins printre concetateni grabiti sa prinda sau surprinda, audio, video, vizual un moment de pomina, am fost martorul ocular al unui act de terorism psihic intre 2 statii.

-Pe cine faci tu ma betiva?
-Betiva dracu!
-Tu vorbesti ma? Nu vezi ca esti beat!
-'ti-ai dracu de betiva dracu'!
-Daca erau baietii mei aici te jertfeau! (a se nota expresia, e cool)
- ..marsi ma!

Conversatie din salonul 135, Spitalul Vitan.

P.S. "betivul" era membru activ, purtator de arma alba, al Star Security, sau ceva asemanator.

vineri, 14 decembrie 2007

Recomandari


Boffa, Alessandro - "Esti un animal, Viskovitz!" - Editura Polirom

vineri, 7 decembrie 2007

Un cartus si un milion de ganduri negre

..asa incepea sentinta.
Luat la intamplare dintre sefi, ma intalneam des pe culoare cu oameni de culoare, imbracati in haine de nunta si aplaudati la scena deschisa.Ramaneam adesea singur pana la ore tarzii, scriind despre noroi si guralivi stricati care nu isi vad lungul glasului.Ce mi se parea mie foarte haios, era faptul ca majoritatea celor ce-i tineam in lant ma stiau pe degete, imi scriau scrisori mici de ador, ca apoi sa le para rau.Comparatii si adverbe reverberate se intindeau cam ca de aici pana la Pestera Muierilor.

-Cine esti?
-Af, fiul celui ce are totul.
-Ce doresti?
-Un crin in luna mai, o crizantema parfumata si un tub aero-sol.
-Aerosol?!?Nasol.
-Parol?
-Probabil esti un mut degenerat de alcool.
Si din momentul ala am inceput sa il bat.

Hu da FUCK iz Mr. Mao?

Initial am zis ca fanul rezolva intimitati gastronomice.Nu a fost asa.S-a intins la diversitate.I-a placut prima bucata verde, a mirosit portocalele, si-a facut treaba pe asfalt, pe canapea, si-a vazut de viata lui.

Amu, acum vreo 15 ore incepuse sa alerge ca un nebun prin spatiul delimitat de zabrele, ca o naluca as putea adauga.Vitaminele isi facusera efectul.

Cand mi-am dat seama ca avem aceleasi entitati fizice si depindem de acelasi oxigen, m-am pus pe ganduri.Observatiile aduse la adresa celui ce urma sa imi devina co-locatar/vecin de celula erau de prisos.Facea ce vroia!

Nu cu mult timp in urma, acum vreo 18 ani, mi-am dorit sa am si eu o viata in animal si un animal in viata.M-am decis sa raman om, de cuviinta, constiincios, dar bisericos nu prea.Bunica mea si-a dorit sa fiu preot (vezi numele meu de familie) si iata ca am ajuns inginer.Iscusit si nu prea, ascultator si ascultat, haos-ul celebru din jurul statuii mele de carne si-a gasit hramul in gramul de ramuri.

-Sunt un porc! zise D-ul Mao dupa o intreaga lupta de a ma convinge cu cine am de a face.
-Ce bine ca esti, ce tare ca sunt! zise Nicu Alifantis intr-o seara.

-Tara, tara, vrem ostasi.
-Pe cine?
-Pe Mao!
-Macao.
-Kung Lao?!!

marți, 4 decembrie 2007

Sex salbatic cu frisca si elice


Expert in distrugeri de orgolii, mi s-a intamplat acum nu foarte multa vreme, trecuta, sa fiu "deranjat" de o firma de recrutari de personal/persoane pentru un interviu.
Am dat curs invitatiei si in cele din urma iata-ma, la 9.00 am, intr-o sala de conferinte, fata in fata cu un cetatean turc, undeva la vreo 50 de ani vechime viata.

T: -If iu uant tu uork uidas, iu gat nou laif!
Eu: -But i need a social life, i have friends.
T: -Ai dont andarstend iu rumeinians.Iu gat friends.
..si am zis DA, dupa care am plecat.

Cim bom bom

sâmbătă, 1 decembrie 2007

Restul

.. "Restanta de Joi"

Un pic mai bine si cu 30% chef sa am spor.Tacticos, cu cearcanele inca mahmure dupa 38 cu 6-le de aseara, mi-am organizat un concediu pe cinste de 1 zi.Spectaculos si plin de suprize, concediul l-am savurat cum nu se poate mai bine.Incepand de la a sta in casa, degeaba, jumatate de zi, terminand cu o incursiune, in Real, ca sa fiu in ton cu cartieru', sectia 11, deja bagabonteala si cine altcineva decaaat, doamnelor si domnilor, am onoarea, placerea si mai ales satisfactia de a va prezentaaa Maaaaaaall Vitaaaaan (veteranul Mall Vitan).Mall Vitan, acest axis mundi al zonei, acest izvor de sanatate, complex de factori, acest ..Petre Ispirescu al basmelor cu magazine, iti poate oferi in doar 25 de minute sute de solutii de a-ti distrage atentia din calea spre miile de frustrari ce se inchid cu fermoar.Adica un kg de tort costa 50 de lei, acelasi tort care mi-a atras atentia si acum 3 saptamani.
Cei doua sute cincizeci de cm cubi pork incep sa aiba probleme.Aproximativ 4 cm patrati sunt bolnavi.I-am inceput oricum tratamentul, rezista.
Mi-am adus aminte astazi,un pic pe seara, discutand la un pahar de apa minerala, cu o foarte buna prietena de a mea, faptul ca atunci cand eram mici, cu varste cuprinse intre 7 si 13 ani, cand rationamentul incepe sa dea roade, primele noastre "tripuri".Aflandu-ne intr-un regim degenerat, singurele solutii de a evada din real, de data asta nu ne mai referim la supermarket-uri, neavand alta sansa, ne imbolnaveam, la modul cel mai serios, cea mai odioasa gripa, cel mai brutal guturai.Tin minte si acum una dintre faze, pe care mi-o aduc aminte deseori inainte sa inchid ochii, seara, pe o melodie de Verdi, inainte sa adorm ..[etc]..Proband o pereche noua de pastile, la vremea respectiva cred ca ma cinsteam cu algocalmin/aspirina vs. lipsa de memorie mi-am iesit din fire, altfel nu pot sa ii spun, la brat cu un termometru ce se ridica in grade, mai ceva ca armata Rosie si am inceput sa delirez.Formele drepte ce ma inconjurau, tavan, pereti, pat, s-au deformat ca prin minune sub privirile pubertinului ce probabil luase supradoza de gripa.Vazand Trainspoting mi-am adus aminte faza aceea cand apare copilul pe tavan intr-un sevraj al unui personaj, deci tot tavanul.
E un pic cam tarziu si incep sa pic si eu la fel de precis ca tarziul.Va las cu bine.Tineti-o tot asa ca amorteste.
Af.