789, 790, 791 ..
Nu stiu cati dintre voi ati numarat faianta marunta de pe peretii interiori si despartitori ai socialismului, insa eu mi-am cam pierdut timpul facand asta.
La policlinica 2 Constanta erau atat de multe bucatele de faianta pe perete incat cel dinaintea mea ce suferea de aceiasi problema mandibulara a reusit sa fie invitat/salutat/injectat/operat/lesinat.
...scaunul cu rotile scartzaia ca dracu...
Dupa care am intrat eu.
AaaAAAaaAaAaAAAaaa ..[..].
joi, 18 septembrie 2008
luni, 14 iulie 2008
Dintr-o masina mica
Povestea unui om lenes
Deschis ca un pacient bolnav de maduva osoasa, ma plimb pe aleea principala a oraselor cu o pereche de adidasi noi in picioare si una veche in mana.
Despre autoritati nu cred ca e necesar sa predic iar, au ramas niste gunoaie la mine in fata scarii, prin care vecinii mei isi exteriorizeaza starea de fapt ce vor sa o aiba si se asculta pe balcon ca pe timpul lui PCR.
Eram cu FAIBOX acum 2 zile la mal si, intoxicat de noxe capitaliste, am simtit o slabire accentuata. Ce a urmat ...? Lui i se pusese deja pata pe fiere dand-o afara fara drept de apel ..in puii mei.
Dintr-o vitrina cu neoane rosii se auzeau manele
Circulam cu viteza ametitoare pe una dintre autostrazile ce face legatura intre Germania si Olanda, cand din spate un echipaj motorizat si unul autorizat ne fac semn sa tragem pe dreapta. De aici incepe totul.
-Please stay in your car!!
Suspans.
-Ba, ce cacat facem?
-Asteptam in masina si ne comportam inofensiv. Daca eram prinsi in Ungaria o incurcam. Avem noroc ca suntem tocmai la 1500 km de Ungaria.
Dupa cateva momente [...]
-Mr. Gozman, what was your speed when we stopped you?
-Ahh ..!!? 160 km?
-Ok. Look Mr. Gozman, the legal speed here is 100 km/h. If you pass it with more than 40 km we have to take your license and your car. Please follow us!
Altceva mai bun de facut nu era. Am inceput sa ii urmarim cu o viteza de 40 km/h, parca eram pedepsiti de zeul Speed, prin sate ce aratau a platouri de filmare, cu o tenta de spartura de sinapse in creier de la ultimul popas facut la granita.
Asteptand in masina am intalnit un politist simpatic, care stia germana, si care ne-a tolerat taindu-ne chitanta cu o contravaloare de 300 de euro.
-This money goes to the queen! murmura gagiul.
Si am plecat mai departe.
Cum poti sa nu dai atatia bani unor oameni atat de cinstiti?
La fel s-ar intampla si la Medgidia, unde prostituatele si Politia Rutiera dirijeaza circulatia la 50 m distanta unii de ceilalti.
Deschis ca un pacient bolnav de maduva osoasa, ma plimb pe aleea principala a oraselor cu o pereche de adidasi noi in picioare si una veche in mana.
Despre autoritati nu cred ca e necesar sa predic iar, au ramas niste gunoaie la mine in fata scarii, prin care vecinii mei isi exteriorizeaza starea de fapt ce vor sa o aiba si se asculta pe balcon ca pe timpul lui PCR.
Eram cu FAIBOX acum 2 zile la mal si, intoxicat de noxe capitaliste, am simtit o slabire accentuata. Ce a urmat ...? Lui i se pusese deja pata pe fiere dand-o afara fara drept de apel ..in puii mei.
Dintr-o vitrina cu neoane rosii se auzeau manele
Circulam cu viteza ametitoare pe una dintre autostrazile ce face legatura intre Germania si Olanda, cand din spate un echipaj motorizat si unul autorizat ne fac semn sa tragem pe dreapta. De aici incepe totul.
-Please stay in your car!!
Suspans.
-Ba, ce cacat facem?
-Asteptam in masina si ne comportam inofensiv. Daca eram prinsi in Ungaria o incurcam. Avem noroc ca suntem tocmai la 1500 km de Ungaria.
Dupa cateva momente [...]
-Mr. Gozman, what was your speed when we stopped you?
-Ahh ..!!? 160 km?
-Ok. Look Mr. Gozman, the legal speed here is 100 km/h. If you pass it with more than 40 km we have to take your license and your car. Please follow us!
Altceva mai bun de facut nu era. Am inceput sa ii urmarim cu o viteza de 40 km/h, parca eram pedepsiti de zeul Speed, prin sate ce aratau a platouri de filmare, cu o tenta de spartura de sinapse in creier de la ultimul popas facut la granita.
Asteptand in masina am intalnit un politist simpatic, care stia germana, si care ne-a tolerat taindu-ne chitanta cu o contravaloare de 300 de euro.
-This money goes to the queen! murmura gagiul.
Si am plecat mai departe.
Cum poti sa nu dai atatia bani unor oameni atat de cinstiti?
La fel s-ar intampla si la Medgidia, unde prostituatele si Politia Rutiera dirijeaza circulatia la 50 m distanta unii de ceilalti.
vineri, 29 februarie 2008
Cioc cioc, n-am un toc
Uitasem ca in dupa-miezile senine de noiembrie in statiile de metrou e mult mai cald. Mi-am urmat instinctele si iata-ma pe o banca la metrou admirand placerile tineretii, reclame, oameni, metrouri, fufe si alte rufe.
Din stanga se auzea harlamaie pana la un moment dat cand dam identificat sursa de zgomot. Un/o transexual roscat/a cu unul dintre pantofi avariati (fara un toc), dar in acelasi timp incercand sa imite mersul celui bun de galop, atractiva priveliste, huiduit/a de o gasca de pusti care se simteau bine se pare ca au intalnit un dereglat hormonal.
Dupa lungi injurii adresate si alte cele, transexualul a izabucnit intr-un racnet :
"-Ba ia dat-i drumul de aici ma, mancami-ati pula!"
Barbatului din ea ii ajunsese.
Din stanga se auzea harlamaie pana la un moment dat cand dam identificat sursa de zgomot. Un/o transexual roscat/a cu unul dintre pantofi avariati (fara un toc), dar in acelasi timp incercand sa imite mersul celui bun de galop, atractiva priveliste, huiduit/a de o gasca de pusti care se simteau bine se pare ca au intalnit un dereglat hormonal.
Dupa lungi injurii adresate si alte cele, transexualul a izabucnit intr-un racnet :
"-Ba ia dat-i drumul de aici ma, mancami-ati pula!"
Barbatului din ea ii ajunsese.
miercuri, 20 februarie 2008
Ecoul care a speriat metroul
Aiurea ..
Aveam impresia ca nu ma deranjeaza. Nu ma simteam nicidecum in elementul meu.
Din ciclul "Nu ma judeca dupa aparente", eram la metrou la Universitate cu o bucata de sprite de vreo 0.5 l si telefonul mobil, manevrandu-le tacticos cu cele doua membre superior tactice ce le detin.
- Cat e ala?
Parea un om normal la prima vedere, dar judecand dupa ce si-a jucat rolul era clar ca nu judeca.
.. liniste, nu l-am bagat in seama.
- Cat e ala?
- Care ala?
- ALA!!
- Lasa-ma domne in pace!
- CAT E ALA?
- Careee? Sprite-ul, telefonul, eu?
- Telefonuuuul, Nokiaaa cattt? AAAaaa.
Apoi intr-un fade out executat pe un 4.86 multifunctional se auzi [prin toata statia] ..
-Nu am voie sa stiu???? Poate vreau sa imi iau si eu la fel!! Aoleeeeu ati innebunit cu toootii!! zise nebunul.
Aveam impresia ca nu ma deranjeaza. Nu ma simteam nicidecum in elementul meu.
Din ciclul "Nu ma judeca dupa aparente", eram la metrou la Universitate cu o bucata de sprite de vreo 0.5 l si telefonul mobil, manevrandu-le tacticos cu cele doua membre superior tactice ce le detin.
- Cat e ala?
Parea un om normal la prima vedere, dar judecand dupa ce si-a jucat rolul era clar ca nu judeca.
.. liniste, nu l-am bagat in seama.
- Cat e ala?
- Care ala?
- ALA!!
- Lasa-ma domne in pace!
- CAT E ALA?
- Careee? Sprite-ul, telefonul, eu?
- Telefonuuuul, Nokiaaa cattt? AAAaaa.
Apoi intr-un fade out executat pe un 4.86 multifunctional se auzi [prin toata statia] ..
-Nu am voie sa stiu???? Poate vreau sa imi iau si eu la fel!! Aoleeeeu ati innebunit cu toootii!! zise nebunul.
vineri, 1 februarie 2008
Excelent
Pai asa ne-a fost vorba ma?
Era sa cad de la etaj cand am aflat ca celalat membru nu poate trece de stadiul de nimf. Ma tot holbam cu binoclul meu cosmic prin lentila de 22 de mm la ce avea sa se intample. Unu la mana, nimeni nu avea voie sa intre. Doi la mana, niciunul nu avea voie sa iasa. Problema era ca la primul seism tocul devenea o aglomerare de sunete razbite de foamea de viata si in orice clipa teneshii puteau ceda.
Am incercat sa ma tin de balustrada pana cand am auzit : "קט בק כשבןק?"
Mda..
Otrava isi facea efectul.
Era sa cad de la etaj cand am aflat ca celalat membru nu poate trece de stadiul de nimf. Ma tot holbam cu binoclul meu cosmic prin lentila de 22 de mm la ce avea sa se intample. Unu la mana, nimeni nu avea voie sa intre. Doi la mana, niciunul nu avea voie sa iasa. Problema era ca la primul seism tocul devenea o aglomerare de sunete razbite de foamea de viata si in orice clipa teneshii puteau ceda.
Am incercat sa ma tin de balustrada pana cand am auzit : "קט בק כשבןק?"
Mda..
Otrava isi facea efectul.
joi, 17 ianuarie 2008
Aducere aminte in cateva cuvinte - Ep. 2
Virginul alcoolic
Cand vine vorba de virginitate imi aduc aminte de Virgil. Eram colegi. Avand imobilele aproape in acelasi cartier preferasem sa ne imprietenim extrem de usor, mai ales ca parcul aveam sa il strabatem impreuna pentru a ajunge la liceu. Abia incepuse a-9-a si susurul pubertin incepea sa isi arate parul carunt, fetele intrau in clase cu alti pasi si profesorii erau nerabdatori sa execute 5-6 boboci pe semestru, de dragul scolii si de dorul tineretii. Problema e ca la mine in clasa timp de 4 ani de zile a intrat una si aceiasi fata/colega, in rest 24 de animale viu colorate.
Printre ele Virgil, Vasile mai tarziu datorita notorietatii lui, de om "dur", s-a hotarat sa isi foloseasca al doilea nume mic, sau sa i-l folosim.
V. era genul de baiat cult, micul intelectual ce nu ar fi ratat un weekend la gradina cu tatal lui pentru nimic in lume. Nu mai pun la socoteala nenumaratele carti despre Sah citite, diversele aparari si inaintari invatate, mai tarziu laudate si o buna bibliografie citita si rascitita [bravo lui!!].
Venise vremea balului de clasa a-9-a si eu l-am evitat. Stiam ce o sa fie si am preferat sa nu, insa V. abea astepta momentul in care ora 20.00 p.m. devenea 03.00 a.m. si paharul cu apa se preschimba in vodka. Vodka vremii de atunci avea alt gust. Te imbata si te punea sa te bati. V. insa cred ca exagerase.
Ziua de dupa bal, m-a gasit pe mine in parcul Tabacariei la ora 07.30 a.m. asteptandu-l pe V. sa putem sa o intindem spre scoala. Privindu-l din departare aveam proasta impresie ca vazul isi bate joc de mine, dar pe masura ce se apropia de mine, zaream cu tot mai mare incredere cum unul din okii lui imi inspira durere. Aveai un ochi umflat cat o gogonea si vanat precum culoarea parasutelor.
Am ezitat dialogul cu el, in afara strangerii de mana si semnului distinctiv din cap, salutul zilnic, am preferat tacerea diminetii si savoarea maxima a aerului rece de ocotombrie. La un moment dat :
- Ce faci Virgile? Ce dracu' ai patit? am indrazit eu.
- Aseara la bal ..
Incerca sa imi spuna ceva si totusi ezita. Se citea pe chipul lui urletul unui om mare si fiorul fantomatic ca al unei sali de cinema horror.
- Am fost cu astia la bal! continua el.
- Si?
- Am intrat in coma alcoolica si Catu [alt personaj marcant al clasei] mi-a zis ca m-am impiedicat si am cazut cu ochiul direct in coltul mesei!
Aha, deci asa isi avariase ochiul. Suspiciunile mele incepeau sa se adevereasca.
- Pai tu nu mai tii minte ce ai facut? continuai eu.
- Nu! Astia mi-au zis ca dupa ce am baut 2 litri de Vodka incercau din rasputeri sa ma tina calm pe patul de spital si am agresat o asistenta.
Deci baiatul V., gradinarul i-am putea spune, devenise peste noapte o fiara, un animal fara scrupule, un taifun fara sentimente, acest Mike Tyson in devenire al Sah-ului, bause 2 litri de vodka pe langa berile de rigoare si intr-un exces alcoolic a intrat in inconstienta implicit coma.
Morala povestii este: Nu bea ca s-ar putea ca lumea sa te minta ca ai cazut si tu sa crezi ca esti un nenorocit fioros.
P.S. Ochiul i-l umflase insusi Catu, dintr-un pumn extrem de bine tintit si administrat din cauza ca nu statea locului intre curelele cu care era legat de patul spitalului in sectia de dezalcoolizare. Ulterior, prin clasa a-11-a s-a facut graffer si a incercat sa faca rime. Nu i-a reusit nici una. Nu mai stiu nimic despre el, doar ca are un cioc cat a lui 1-Q Sapro.
Cand vine vorba de virginitate imi aduc aminte de Virgil. Eram colegi. Avand imobilele aproape in acelasi cartier preferasem sa ne imprietenim extrem de usor, mai ales ca parcul aveam sa il strabatem impreuna pentru a ajunge la liceu. Abia incepuse a-9-a si susurul pubertin incepea sa isi arate parul carunt, fetele intrau in clase cu alti pasi si profesorii erau nerabdatori sa execute 5-6 boboci pe semestru, de dragul scolii si de dorul tineretii. Problema e ca la mine in clasa timp de 4 ani de zile a intrat una si aceiasi fata/colega, in rest 24 de animale viu colorate.
Printre ele Virgil, Vasile mai tarziu datorita notorietatii lui, de om "dur", s-a hotarat sa isi foloseasca al doilea nume mic, sau sa i-l folosim.
V. era genul de baiat cult, micul intelectual ce nu ar fi ratat un weekend la gradina cu tatal lui pentru nimic in lume. Nu mai pun la socoteala nenumaratele carti despre Sah citite, diversele aparari si inaintari invatate, mai tarziu laudate si o buna bibliografie citita si rascitita [bravo lui!!].
Venise vremea balului de clasa a-9-a si eu l-am evitat. Stiam ce o sa fie si am preferat sa nu, insa V. abea astepta momentul in care ora 20.00 p.m. devenea 03.00 a.m. si paharul cu apa se preschimba in vodka. Vodka vremii de atunci avea alt gust. Te imbata si te punea sa te bati. V. insa cred ca exagerase.
Ziua de dupa bal, m-a gasit pe mine in parcul Tabacariei la ora 07.30 a.m. asteptandu-l pe V. sa putem sa o intindem spre scoala. Privindu-l din departare aveam proasta impresie ca vazul isi bate joc de mine, dar pe masura ce se apropia de mine, zaream cu tot mai mare incredere cum unul din okii lui imi inspira durere. Aveai un ochi umflat cat o gogonea si vanat precum culoarea parasutelor.
Am ezitat dialogul cu el, in afara strangerii de mana si semnului distinctiv din cap, salutul zilnic, am preferat tacerea diminetii si savoarea maxima a aerului rece de ocotombrie. La un moment dat :
- Ce faci Virgile? Ce dracu' ai patit? am indrazit eu.
- Aseara la bal ..
Incerca sa imi spuna ceva si totusi ezita. Se citea pe chipul lui urletul unui om mare si fiorul fantomatic ca al unei sali de cinema horror.
- Am fost cu astia la bal! continua el.
- Si?
- Am intrat in coma alcoolica si Catu [alt personaj marcant al clasei] mi-a zis ca m-am impiedicat si am cazut cu ochiul direct in coltul mesei!
Aha, deci asa isi avariase ochiul. Suspiciunile mele incepeau sa se adevereasca.
- Pai tu nu mai tii minte ce ai facut? continuai eu.
- Nu! Astia mi-au zis ca dupa ce am baut 2 litri de Vodka incercau din rasputeri sa ma tina calm pe patul de spital si am agresat o asistenta.
Deci baiatul V., gradinarul i-am putea spune, devenise peste noapte o fiara, un animal fara scrupule, un taifun fara sentimente, acest Mike Tyson in devenire al Sah-ului, bause 2 litri de vodka pe langa berile de rigoare si intr-un exces alcoolic a intrat in inconstienta implicit coma.
Morala povestii este: Nu bea ca s-ar putea ca lumea sa te minta ca ai cazut si tu sa crezi ca esti un nenorocit fioros.
P.S. Ochiul i-l umflase insusi Catu, dintr-un pumn extrem de bine tintit si administrat din cauza ca nu statea locului intre curelele cu care era legat de patul spitalului in sectia de dezalcoolizare. Ulterior, prin clasa a-11-a s-a facut graffer si a incercat sa faca rime. Nu i-a reusit nici una. Nu mai stiu nimic despre el, doar ca are un cioc cat a lui 1-Q Sapro.
marți, 15 ianuarie 2008
luni, 14 ianuarie 2008
Electronica 2008
Asteptand sa nu imi pierd rabdarea, am constatat cel mai mare gol din istoria stomacului meu. Nu ma pricep absolut deloc la calculatoare.Daca pana sambata ma puteam mandri cu un palmares mediocru (instalare Windows XP, 2 defragmentari + alte mici shmenuri), astazi acest palmares il pot declara NUL.
Mi-am formatat ultimii doi ani.
Poze, lucrari pentru scoala, lirica pentru mc-iala, beat-uri pentru lirica, muzica din cea mai aleasa.
Cine crede ca ma poate ajuta macar cu poze, trimite la emilian.popa@yahoo.com o poza care crezi ca m-ar consola!
Ne auzim prieteni.
Fuck Microsoft!
Mi-am formatat ultimii doi ani.
Poze, lucrari pentru scoala, lirica pentru mc-iala, beat-uri pentru lirica, muzica din cea mai aleasa.
Cine crede ca ma poate ajuta macar cu poze, trimite la emilian.popa@yahoo.com o poza care crezi ca m-ar consola!
Ne auzim prieteni.
Fuck Microsoft!
vineri, 11 ianuarie 2008
Dincolo de jumtate, exista un mediu optim
N-aveam bani sa imi permit nici o seara de lux intr-un hotel mediocru. Asteptam pe holul discutiilor sa se alinieze planetele, Uranus sa puna mana pe Venus si ascendentul din Leu sa isi ascuta varfurile. Udasem plantele cu doua zile in urma si asteptam sa infloreasca mugurii. Era aprilie. Curentul deversat de fereastra instabila ma proptea de perete si cu ochii tinta catre lifturi salutam una alta. Dispozitivul electromagnetic cu functii de comunicare fremata in asteptarea degetelor ce aveau sa ii ofere un masaj electronic definitor. Incepea cu 07, continuarea era un pordus incert. Mai mult reglajul corzilor vocale era pragul concludent, conturarea profilului incepand de la tactul tensiunilor auditive.
[Pauza datorata faptului ca pe linia 2 a frontului au fost ceva probleme cu racordurile.]
Continuam-
Curios de ce avea sa se intample, nu am mai stat o clipa pe ganduri si am sunat!!
-Buna, Emi la telefon!
-Edy?!?
-Nu, Emi, prietenul lui .. [..]
-Aaaa, Emi, buna.
Azi dimineata dormea cand am plecat de acasa.
[Pauza datorata faptului ca pe linia 2 a frontului au fost ceva probleme cu racordurile.]
Continuam-
Curios de ce avea sa se intample, nu am mai stat o clipa pe ganduri si am sunat!!
-Buna, Emi la telefon!
-Edy?!?
-Nu, Emi, prietenul lui .. [..]
-Aaaa, Emi, buna.
Azi dimineata dormea cand am plecat de acasa.
joi, 10 ianuarie 2008
Aducere aminte in cateva cuvinte - Ep.1
Cristi
La etajul 1 statea cu matusa lui, Cristi.Un tip fistichiu, genul "calculatoristului de azi", cu note bune la purtare si primul HC de pe scara.Imi aduc si acum aminte cum, incercand sa consturim un mini-orasel al copiilor in subsolul blocului, i-am facut unui prieten/vecin de petrecanie dandu-i drumul pe trepte, pe sine improvizate, in caruciorul de copii furat/luat la intamplare dintr-o alta scara.
Dar nu asta e bai-ul.
Coordonatele s-au schimbat abea prin clasa a 7 a cand intr-o zi, de cu dimineata pana soarele a apus, i-a cantat calculatorul lui, Nana.Lonley.De 750 de ori.
De atunci ne salutam doar.
Denis si tancheta
Aproape in clasa a doua am inceput sa ma bucur.De jucariile de fier.Masive.Denis, zis si Elis, era colegul meu de banca si, fiind revolutia la putere in acea perioada, sfarsitul lui '90, dragutul de el s-a gandit sa ma multumeasca cu un cadou.Avand rude, sau simple cunostinte, in partile de vest ale Romaniei, Timisoara mai precis, mi-a/au achizitionat, el sau ai lui, un super TAB in miniatura, de un verde legionar si cu functii de distrugere.
...intre timp.
-Saru' mana, E. e acasa?
-Nu mama! E pe afara.
-Am venit sa iau inapoi tancul!
-Dar ce s-a intamplat?
-M-a facut prost!
Si asa a ramas!
Butoaiele buclucase
Cine credea ca o sa i se intample chiar lui, Fat-Frumos al cartierului, acest Chuck Norris al cartierului.Eram eu, el, Costak si Vali "Mache".In spate, la bazin.Orice bazin, care pe vremea lui Ceausescu avea bine meritata functionalitate [am prins si eu o perioada], este prevazut cu o constructie anexa unde este situata intreaga retea de alimentare, epurare si evacuare a apei.Ca apa sa fie mereu supusa unui flux continuu si unui ciclu precis, sistemul era prevazut cu doua butoaie, de capacitate cca 5000 l/bucata, montate la o distanta de 1 m unul fata de celalalt, cu o inaltime de vreo 5 m fata de pamant.
Pariul era asa: cine reuseste sa sara de pe un butoi pe celalalt este cel mai smecher din gasca.
Primul care a incercat a fost Cristi Istrate.Un fel de sfidare in baze fizice a raportului masa/volum. C.I. era genul de baiat bataios care nu renunta nici in genunchi.Si a sarit.Nu a mai ajuns in partea cealalta, a apucat doar sa imbratiseze fata celuilalt butoi, si cu ghearele de pisica ce nu le avea a incercat sa se suporte intr-un commando accelerat de supravietuire.Siiiiiiiii ..a cazut, galben la fata si imobilizat la pamant.Era speriat sau poate ca inca nu ne dadeam noi seama ce i se intampla.
-Vali, du-te la maica-mea si cere-i o pereche de chiloti curata! reusi sa ne comunice intr-un final.
La etajul 1 statea cu matusa lui, Cristi.Un tip fistichiu, genul "calculatoristului de azi", cu note bune la purtare si primul HC de pe scara.Imi aduc si acum aminte cum, incercand sa consturim un mini-orasel al copiilor in subsolul blocului, i-am facut unui prieten/vecin de petrecanie dandu-i drumul pe trepte, pe sine improvizate, in caruciorul de copii furat/luat la intamplare dintr-o alta scara.
Dar nu asta e bai-ul.
Coordonatele s-au schimbat abea prin clasa a 7 a cand intr-o zi, de cu dimineata pana soarele a apus, i-a cantat calculatorul lui, Nana.Lonley.De 750 de ori.
De atunci ne salutam doar.
Denis si tancheta
Aproape in clasa a doua am inceput sa ma bucur.De jucariile de fier.Masive.Denis, zis si Elis, era colegul meu de banca si, fiind revolutia la putere in acea perioada, sfarsitul lui '90, dragutul de el s-a gandit sa ma multumeasca cu un cadou.Avand rude, sau simple cunostinte, in partile de vest ale Romaniei, Timisoara mai precis, mi-a/au achizitionat, el sau ai lui, un super TAB in miniatura, de un verde legionar si cu functii de distrugere.
...intre timp.
-Saru' mana, E. e acasa?
-Nu mama! E pe afara.
-Am venit sa iau inapoi tancul!
-Dar ce s-a intamplat?
-M-a facut prost!
Si asa a ramas!
Butoaiele buclucase
Cine credea ca o sa i se intample chiar lui, Fat-Frumos al cartierului, acest Chuck Norris al cartierului.Eram eu, el, Costak si Vali "Mache".In spate, la bazin.Orice bazin, care pe vremea lui Ceausescu avea bine meritata functionalitate [am prins si eu o perioada], este prevazut cu o constructie anexa unde este situata intreaga retea de alimentare, epurare si evacuare a apei.Ca apa sa fie mereu supusa unui flux continuu si unui ciclu precis, sistemul era prevazut cu doua butoaie, de capacitate cca 5000 l/bucata, montate la o distanta de 1 m unul fata de celalalt, cu o inaltime de vreo 5 m fata de pamant.
Pariul era asa: cine reuseste sa sara de pe un butoi pe celalalt este cel mai smecher din gasca.
Primul care a incercat a fost Cristi Istrate.Un fel de sfidare in baze fizice a raportului masa/volum. C.I. era genul de baiat bataios care nu renunta nici in genunchi.Si a sarit.Nu a mai ajuns in partea cealalta, a apucat doar sa imbratiseze fata celuilalt butoi, si cu ghearele de pisica ce nu le avea a incercat sa se suporte intr-un commando accelerat de supravietuire.Siiiiiiiii ..a cazut, galben la fata si imobilizat la pamant.Era speriat sau poate ca inca nu ne dadeam noi seama ce i se intampla.
-Vali, du-te la maica-mea si cere-i o pereche de chiloti curata! reusi sa ne comunice intr-un final.
duminică, 6 ianuarie 2008
Tu nu esti privitor, esti incisiv
Decis sa ma apuc ..m-am lasat.
Aveam tot ce imi trebuia.Aveam lame, dame, rime panarame, dar tot lipsea ceva ..sclipirea aia.
Ma tot gandeam cum dracu sa fac sa pot avea si eu.Sa pun mana pe ceva macar.Incetasem sa cred ca e la fel de greu cum imi imaginam.Ma revedeam deseori discutand despre nimic neutru.
Intr-o zi cum numai eu stiu ca trebuia sa vina m-am descurcat de minune, dimineata.Eram full-option descarcat de orice cred eu ca m-ar fi adus la stadiu de privitor.
Incarca, trage.Incarca, trage.
4 masuri/5 secunde.Si m-am lasat.
M-am apucat mai serios.
Aveam tot ce imi trebuia.Aveam lame, dame, rime panarame, dar tot lipsea ceva ..sclipirea aia.
Ma tot gandeam cum dracu sa fac sa pot avea si eu.Sa pun mana pe ceva macar.Incetasem sa cred ca e la fel de greu cum imi imaginam.Ma revedeam deseori discutand despre nimic neutru.
Intr-o zi cum numai eu stiu ca trebuia sa vina m-am descurcat de minune, dimineata.Eram full-option descarcat de orice cred eu ca m-ar fi adus la stadiu de privitor.
Incarca, trage.Incarca, trage.
4 masuri/5 secunde.Si m-am lasat.
M-am apucat mai serios.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)