Aducere aminte in cateva cuvinte - Ep. 2

Virginul alcoolic

Cand vine vorba de virginitate imi aduc aminte de Virgil. Eram colegi. Avand imobilele aproape in acelasi cartier preferasem sa ne imprietenim extrem de usor, mai ales ca parcul aveam sa il strabatem impreuna pentru a ajunge la liceu. Abia incepuse a-9-a si susurul pubertin incepea sa isi arate parul carunt, fetele intrau in clase cu alti pasi si profesorii erau nerabdatori sa execute 5-6 boboci pe semestru, de dragul scolii si de dorul tineretii. Problema e ca la mine in clasa timp de 4 ani de zile a intrat una si aceiasi fata/colega, in rest 24 de animale viu colorate.

Printre ele Virgil, Vasile mai tarziu datorita notorietatii lui, de om "dur", s-a hotarat sa isi foloseasca al doilea nume mic, sau sa i-l folosim.

V. era genul de baiat cult, micul intelectual ce nu ar fi ratat un weekend la gradina cu tatal lui pentru nimic in lume. Nu mai pun la socoteala nenumaratele carti despre Sah citite, diversele aparari si inaintari invatate, mai tarziu laudate si o buna bibliografie citita si rascitita [bravo lui!!].
Venise vremea balului de clasa a-9-a si eu l-am evitat. Stiam ce o sa fie si am preferat sa nu, insa V. abea astepta momentul in care ora 20.00 p.m. devenea 03.00 a.m. si paharul cu apa se preschimba in vodka. Vodka vremii de atunci avea alt gust. Te imbata si te punea sa te bati. V. insa cred ca exagerase.

Ziua de dupa bal, m-a gasit pe mine in parcul Tabacariei la ora 07.30 a.m. asteptandu-l pe V. sa putem sa o intindem spre scoala. Privindu-l din departare aveam proasta impresie ca vazul isi bate joc de mine, dar pe masura ce se apropia de mine, zaream cu tot mai mare incredere cum unul din okii lui imi inspira durere. Aveai un ochi umflat cat o gogonea si vanat precum culoarea parasutelor.
Am ezitat dialogul cu el, in afara strangerii de mana si semnului distinctiv din cap, salutul zilnic, am preferat tacerea diminetii si savoarea maxima a aerului rece de ocotombrie. La un moment dat :

- Ce faci Virgile? Ce dracu' ai patit? am indrazit eu.
- Aseara la bal ..

Incerca sa imi spuna ceva si totusi ezita. Se citea pe chipul lui urletul unui om mare si fiorul fantomatic ca al unei sali de cinema horror.

- Am fost cu astia la bal! continua el.
- Si?
- Am intrat in coma alcoolica si Catu [alt personaj marcant al clasei] mi-a zis ca m-am impiedicat si am cazut cu ochiul direct in coltul mesei!
Aha, deci asa isi avariase ochiul. Suspiciunile mele incepeau sa se adevereasca.

- Pai tu nu mai tii minte ce ai facut? continuai eu.
- Nu! Astia mi-au zis ca dupa ce am baut 2 litri de Vodka incercau din rasputeri sa ma tina calm pe patul de spital si am agresat o asistenta.

Deci baiatul V., gradinarul i-am putea spune, devenise peste noapte o fiara, un animal fara scrupule, un taifun fara sentimente, acest Mike Tyson in devenire al Sah-ului, bause 2 litri de vodka pe langa berile de rigoare si intr-un exces alcoolic a intrat in inconstienta implicit coma.

Morala povestii este: Nu bea ca s-ar putea ca lumea sa te minta ca ai cazut si tu sa crezi ca esti un nenorocit fioros.

P.S. Ochiul i-l umflase insusi Catu, dintr-un pumn extrem de bine tintit si administrat din cauza ca nu statea locului intre curelele cu care era legat de patul spitalului in sectia de dezalcoolizare. Ulterior, prin clasa a-11-a s-a facut graffer si a incercat sa faca rime. Nu i-a reusit nici una. Nu mai stiu nimic despre el, doar ca are un cioc cat a lui 1-Q Sapro.