C-or mai fi

...sa fie sanatosi. Oricum azi am ajuns pe la 8:30 pe taramul tenebros al Bolintinului, unde adevarul si minciuna sunt ca portocala si mandarina, una mai mare ca cealalta. Sunt tzandari de la stres, zdrangan a gol de perioade nefaste, am venituri publice si abea astept sa mi se publice cartea, la care nu mai scriu deocamdata, dar urmeaza sa devina un monstru.
Aproape ca nu mi-am dat seama de ce pana azi, mitul omului fara cusur, care merge ziua la munca, seara la cursuri, nu se calibreaza in adevaratul sens pozitiv si clar si nu viseaza la gloante adevarate. Era sa imi imprastii sentimentele pe asfaltul Militari-ului daca nu vorbeam cu ea. Am baut vodka impreuna pana a inceput sa rada in somn.
De la Obor m-am dus la Trio Fratii Mei, unde m-am asezat la masa patrata sa punem orasul la cale. De acum inainte la ce ma gandesc, fac aia, dreg aia, drog ailalta si uite asa ajung..
Azi tre' sa plec la Arad, la fratii mei de peste Bega, sa planificam asasinatele sonore pregatite pe 20.12.2009 la Fabrica. Interpretabil nu?

Apropo, am numa' ganduri negre in cap de cand am aflat 2 vesti dramatice in ultimele 3 zile. Asa ca ii sunt alaturi lui Dan Xan Yan si imi doresc ca sufletul prietenei lui sa se odihneasca in pace.