joi, 11 iunie 2009

Am inceput filozofie

M-am regandit sa scriu filozofie. Am fost constrans tot timpul asta de un simplu gand ce imi obstructiona caile gandirii si mi le astupa cu altfel de informatie decat cea provenita pe cale rationala. Mi-a fost frica la inceput sa cred ca nu pot gandi ca ceilalti, sau mai mult, ca nu pot depasi asteptarile ce, si eu, la randul meu, speram sa le am de la ceilalti scriitori de filozofie, sau filozofi ce gandesc cu voce tare.
Aproape de mijlocul vietii, respirate pana acum, am prins tupeul necesar sa desconspir si disec stari si trairi personale, ce la un moment dat, au intrat in contact cu cea mai mare parte din corpul meu. Simplele trairi si traiul aglomerat ma fac sa gandesc la fel ca ceilalti. Ceilalti gandesc la fel ca mine, dar in acelasi timp avem total alte idei despre gandirile celorlalti. Capacitatea face diferenta. Ce ai gandit tu, am gandit si tu, sau sunt pe cale de a gandi. Ce ai procesat tu, eu nu o voi face decat in caz de nevoi acute si satisfactii nesatisfacute. A trai filozofie porneste de la a trai real, fizic, spiritual si rational. Problemele fiecarui individ sunt doar un cumul de informatie procesata fara raspuns sau cu o urma fina de speranta. De exemplu, cu cat inaintezi in varsta esti si mai receptiv la diverse problematici ale vietii cotidiene. Nerezolvarea unei singure problematici asigura un trai inversunat pentru perioada imediat urmatoare si exagerarea starii de nervozitate ce vine doar din sine. In cazul in care persoana in cauza trece in nefiinta, odata cu procesul in cauza, problema ce s-a abatut asupra corpului respectiv dispare sau trece in curtea altui individ vulnerabil si dornic de "actiune".
Era frumos si in liniste.

2 comentarii:

al-baidaq spunea...

E.T., pictezi problema cu contur zimtat de spinare de parazit. Burta balonata a problemelor ne poarta prin aer, in ''actiune''; bunaoara, eu cand eram tanc fara griji, ma miram de ce ai mei nu lucreaza gratis, caci percepeam experienta ca pe ceva mult mai intens, capabil sa te tina in viata. Aproape am scapat de ticuri, dar imi caut mereu o problema in plus, una mica de rezerva, pentru portbagajul meu supraaglomerat. Poate nu e potrivita, dar odata o sa vars eu tot portbagajul in mijlocul soselei. Pana atunci imi repet in minte cum s-o fac, in acelasi timp cantand cu voce tare si numarand de la Infinit catre minusul lui, pe degete. Ma crezi daca iti spun, ca prima oara am citit ''tu nu esti primitor esti prima tv''?

Tie, pace!

Nestor, K,L,M,N-jaro, At-Tabibu'l-Asfar

Bianca P. spunea...

sunt de acord cu al-baidaq.
oamenii cauta probleme oricum,asta e ecstasyul vietii.